UN CUSTOM VOTAT DE APROAPE 4000 DE OAMENI. YAMAHA FINE CUT – XV950 ESTE CU SIGURANȚĂ UN REMARCABIL EXEMPLU DESPRE CUM ȘTIU ȘI POT ROMÂNII SĂ PERSONALIZEZE MOTOCICLETELE.
Campania Yard Built lansată de Yamaha în urmă cu câțiva ani a prins destul de bine în piață, atât în cea a amatorilor de motociclete personalizate, cât și în cea a customizatorilor, fie ei de renume ori nou intrați în această zonă. Acest concept-concurs și-a câștigat adepți odată cu prima colaborare dintre Yamaha și unii dintre cei mai cunoscuți manufacturieri, cum ar fi Wrenchmonkees, Matt Black Custom Designs sau roCkS!bikes. Roadele acestei colaborări au fost creații fantastice realizate pe baza gamei Sport Heritage a producătorului nipon, arătând că se poate lua ca bază o motocicletă nouă și să fie personalizată în fel și chip fără modificări de structură, deschizând totodată o nouă lume posesorilor de motociclete care se pot gândi la un custom personal fără a avea cine știe ce cunoștințe tehnice. După această experiență fastă, Yamaha s-a gândit să lanseze provocarea și propriilor dealeri. Care au arătat că posibilitățile de personalizare ale modelelor din gama Sport Heritage nu sunt rezervate numai experților cu bugete nelimitate. În luna aprilie s-a încheiat cea de-a doua ediție a Yamaha Dealer Built, competiție în care și România a avut un reprezentant. Unul singur, dar bun! Modelul construit în „propria curte“ de către Madras Motorparts si Tridex sub numele de „Fine Cut“ este un rezultat remarcabil în contextul conceptului strict lansat de Yamaha. Strict pentru că regulile au fost simple și limitative: s-a putut lua ca model de lucru o motocicletă Yamaha din gama Sport Heritage, se putea face orice îi trecea prin cap echipei de „meseriași“, cu singurele condiții ca motocicleta să poată fi readusă lesne în starea ei originală, să fie street-legal, înmatriculabilă și perfect funcțională.
Cum ar veni, numai șuruburi și piulițe, fără tăieturi sau suduri, modificări structurale majore. Ceea ce face ca acest concept să aibă o importanță majoră în a pune la încercare imaginația customizatorilor. Și uite cum la „ceas de seară“ – se întâmpla pe 27 noiembrie 2015, iar înscrierile se terminau pe 30, tot în acea lună – importatorul român îl sună pe Marius Diaconu (de la Madras – dealer Yamaha) și-i zice: „n-ai vrea tu să…?“. Ba da! a spus el. Curajos omul! – zicem noi – în condițiile în care lucrarea trebuia să fie gata pe 31 ianuarie 2016… Fix o lună și 10 zile a avut la dispoziție să strângă echipa, să hotărască ce model aleg, ce să facă și… să facă! Pe lângă oamenii din propria curte, pe cine să sune Marius mai întâi? Evident că pe Moșu (Cătălin Stary) din Botoșani! – una dintre realizările lui de excepție ați văzut-o și la Moto Magia. Care a venit alături de proiect nu numai cu experiența lui! – dar și cu garajul de la Tridex, unde a prins contur frumusețea asta. Cu ajutorul a încă cinci oameni. Au ales și cumpărat XV 950 (a sosit în Iași pe 20 decembrie 2015). Pentru că vroiau să facă un cafe racer și li s-a părut cea mai ofertantă. Au desenat proiectul înainte de a avea motocicleta „în carne și oase“ și au gândit ce componente vor să înlocuiască, la limita minimă impusă de regulament. Așa că românii noștri au luat la puricat catalogul Yamaha cu piese after-market și au ales o minusculă carenă față, amortizoarele spate și burdufuri pentru furcă. Dar ei vroiau mai mult! Evident, în condițiile concursului.
Au mers mai departe și ceea ce au realizat vine complet din altă galaxie. Au vrut să se apropie de acel spirit al anilor 70, fără prea multe plastice pe mobră. Poți recunoaște, evident, XV-ul 950 de la care s-a pornit, dar tot mixul deinfluențe de care a avut parte, te lasă fără suflare. Un mix care este rezultatul faptului că nu au putut aduce motocicleta complet (din cauza regulilor) la stadiul dorit de cafe racer. Din start remarci alama și lemnul din belșug. Sunt mult mai multe aspecte care merită atenție, iar dacă le-am fi amintit pe toate înainte de acestea, s-ar fi putut să vă pierdeți interesul până să vă aducem în prim-plan alama și lemnul. La prima vedere ies în evidență clemele din alamă și suporții, prelucrate și lustruite ori cu migală făcute să aibă o patină de vechi pentru un efect vizual deplin, niturile și șaibele – tot din alamă! – și apoi finisajele din lemn. Accentele realizate din lemn și furnir sunt de-a dreptul uimitoare. Nu ai cum să nu remarci finețea cu care au reușit să îmbrace fiecare spiță a roților cu furnir poilișat și tratat special contra umezelii. Fiecare lamelă a fost măsurată la perfecție, tăiată cu ajutorul laserului și potrivită cu grijă să se „pupe“ cu întregul. La o privire mai atentă descoperi și alte lucruri uimitoare. Cum ar fi seringa din sticlă, încorporată într-o mică nișă a rezervorului (preluat și transformat de la unBM
W), care nu este altceva decât un indicator al nivelului benzinei. O altă seringă, cu do puri din plută, o găsim în locul micului container pentru lichidul de frână. În fapt, frâna față este acționată de un piston de la o frână spate, modificarea permițând să fie acționată manual. Aceste accesorii din zona medicală au venit firesc în urma confirmării unui client. Medic. Care le-a dat mână liberă și nici orestricție de buget. Și din punct de vedere al tehnologiilor de ultima oră „Fine Cut“ nu dezamăgește, iarăși. XV950 este evident o mașinărie completă a anilor noștri, beneficiind de o unitate electronică ce controlează o multitudine de funcții. Comenzile de pe ghidon au fost eliminate, la fel ca și releele și cablurile de sub șa, iar bateria a fost repoziționată. Motorul a rămas în forma stock, Fine Cut primind în plus un filtru K&N, capace noi și o tobă racing doi-în-unu. S-a lucrat ca la „nebuni“: până la 20 de ore pe zi, bătând calea în fiecare zi de la Iași la Botoșani și înapoi, cu stress-ul termenelor de livrare a pieselor after-market care trebuiau să se potrivească cu restul.
Atmosferă faină, entuziaști până la capăt, rezultat conform așteptărilor. Un pic peste, așa cum zice Dan Cătălin Neagu, cel care schițat prima dată în creion ce avea să devină Fine Cut. Pe lângă construcția diverselor piese. „În România, din păcate, cererea de motociclete customizate este mică, nu se poate numi nici măcar de nișă. A fost primul proiect de amploare la care am participat. Plecam dimineața spre Botosani și ne întorceam când „dădea Domnul“. A fost o muncă de echipă, chiar dacă fiecare s-a ocupat de ceva anume. Cu idei au venit toți. Eu am regândit și realizat traseul evacuării, plus alte elemente. Moșu a lucrat la rezervor, fiind ideea lui. A folosit metode tradiționale, plumb, cositor. Tot el a venit cu ideea seringilor. Alt om a făcut prelucrarea pe strung a manșoanelor din lemn pentru ghidon. Domnișoara (Mădălina) a finisat roțile. S-a luat șablon de pe spițele curățate până la metal, furnirul a fost tăiat la un ploter în Botosani, apoi finisat și șlefuit cu pile de unghii, lipit cu un adeziv special, impregnat cu ulei. Mai greu a fost să ascundem instalația electrică, care a fost repoziționată toată, fără să se modifice lungimea. I-am adăugat o centralină cu senzori de mișcare pe 6 axe, care a simplificat instalația de pe ghidon. Se pot seta funcțiile luminilor, cum ar fi în cazul semnalelor care se pot opri când motocicleta se ridică de pe viraj. 
Am pus minimul posibil de la Yamaha, restul e manufacturat“ – ne-a spus Dan Cătălin Neagu. În urma votării la nivel european, Fine Cut s-a clasat pe locul 2. Un argument în favoarea impresiei noastre că această zonă a manufacturierilor s-a cizelat și diversificat clar în ultima vreme și în țara noastră. Mai trebuie ca și potențialii clienți să-și dorească un unicat și să aprecieze munca. „Classic, no plastic!“ este unul dintre dictonurile artiștilor Custom. Fine Cut abundă în elemente din lemn și alamă și scapă de orice piesă din plastic care fusese montată de fabrică pe XV950.
Comentați?