Acest BMW K100 – The Mechanic – îți captează atenția ca un caleidoscop și pare că oricât te-ai învârti vei găsi mereu un unghi care atrage. Realizat în cele mai mici detalii cu disciplină old school și tehnologie modernă, te face să nu mai arunci cuvântul custom în stânga și-n dreapta.
Foto: Bogdan Paraschiv
Există câteva ateliere celebre care transformă motociclete vechi și noi în opere de artă. Și precum toate operele de artă și ele sunt superbe, dar fără să fii măcar un contorsionist amator e cel puțin inoportun să le conduci. La capătul celălalt, unde găsim ocazional și marii constructori, se ia una bucată moto, se schimbă toba, se înlătură câteva elemente și se aplică o vopsea. În garajul Taifun Offroad am găsit ce-i mai bun din cele două filosofii în persoana, sau aliajele, unui BMW K100. Roțile, cadrul, rezervorul și motorul originale te ajută să recunoști rapid din ce model se trage. Pe măsură ce te apropii descoperi că aproape nimic nu e ceea ce pare, însă totul e unde și cum trebuie să fie.
Totul a început dintr-o simplă întâmplare, așa cum e cazul de obicei cu proiectele făcute din pasiune. Gabi Nicolae, care a construit printre altele și mașini de concurs pentru raliul Dakar, a văzut un K100 și i-a plăcut rezervorul pătrățos. Nu este un fan al acestor tipuri de motocicletă, cele personale fiind din categoria adventure. Dar ceva cu acel rezervor și motorul ca un bloc a aprins imaginația.
The Mechanic
Bucuroși că avem ocazia să facem niște fotografii într-un atelier funcțional, nu un simplu spațiu de hobby, ne-am repezit la bancul de lucru de lângă elevatoare. Dintr-un subiect în altul am aflat că motocicleta a fost botezată “The Mechanic”. O așezasem fără intenție exact unde trebuie, așadar e clar că sentimentul acela de mecanism pe care îl transmite a ajuns la noi imediat. În construcția efectivă s-au păstrat două motive principale: piulița cu hexagoanele ei și skeleton din domeniul orologiei, propietarul având o înclinare și către această latură.
[sliders_pack id=”54485″]
Pe măsură ce auzeam povestea începea să ne placă și mai mult Mecanicul. Lucrurile elaborate și cu multe piese rareori atrag privirea, însă tocmai aici stă farmecul acestui proiect. Farul are 56 de șuruburi și l-ai putea expune într-o galerie, nu doar privi ocazional. Ați citit bine, cincizeci și șase, în locul celor două sau trei obișnuite. Evident că numai plasticul este after market, abajurul în sine, în rest totul este proiectat și construit din aluminiu în mașini speciale de prelucrare. Mulțumim inginerilor pentru inventarea CNC-urilor. Evident, ca să meargă cu un pas mai departe, farul se poate întoarce, având pe una din laturi numărul 1 de concurs. Decupat, evident, dintr-un fragment de aluminiu.
Clasicele scărițe și suporți etalează între două plăci decupate, cu forme aleatorii pentru privitorul obișnuit, pedala schimbătorului și cea de frână. Pentru aceasta din urmă au fost necesare modificări suplimentare pentru a acomoda noua suspensie.
Inspirată din Formula 1
Întregul proiect a durat aproximativ 6 luni, mai exact 420 de ore de lucru. Iar din acest total 220 de ore reprezintă partea de proiectare. Suspensia spate este inspirată din Marele Circ, și este o suspensie de tip push rod. Marele avantaj, pe lângă faptul că e foarte plăcută ochiului, este că permite reglarea înălțimii fără a afecta setările suspensiei. Mai simplu: nu comprimi arcul ca să o lași mai jos, de exemplu, având apoi de suferit cu rigiditatea crescută. Desigur, și aici au fost nevoie de calcule. Prima tijă construită avea găuri de prindere ovale pentru a permite reglaje. Poziția finală s-a stabilit cu pilotul în șa.
N-am spus nimic de față! Pasionații vor recunoaște rapid furca upside down provenită de la un GSX-R. Dar cum a ajuns acolo nu e la fel de evident. Pentru a folosi etrierii cu șase pistonașe ai furcii a trebuit lăsat spațiu pentru ei. Apoi, pentru a folosi roțile originale au fost construite flanșe ca să acopere distanța. Doar că cele patru găuri de prindere ale roții nu se potriveau cu discurile. Din aproape în aproape s-a ajuns la la niște discuri Yamaha. Poate că era mai simplu să-i schimbat doar șaua, să-i fi pus un far la întâmplare și să-i fi spus cafe racer. Dar n-ar mai fi fost custom. Era să uit! Mai e și butoiașul cu furtun transparent, de lângă rezervor, pentru nivel. Exact ce spuneam la început, mereu descoperi un nou unghi la acest frumos mecanism care ar putea arăta la fel de bine și pe stradă și într-un penthouse cu lift ca în filme.
Comentați?