Test Kawasaki Versys 1000 – CEL MAI BINE PĂSTRAT SECRET DIN SEGMENTUL TOURING

JUR CĂ MI-E GREU SĂ-I ÎNȚELEG PE JAPONEZII DE LA KAWASAKI … AU ÎN GAMĂ UN MODEL CĂRUIA EU, CEL PUȚIN, I-AM DESCOPERIT ATÂTEA CALITĂȚI, IAR EI ÎI REZERVĂ STATUTUL DE CENUȘĂREASĂ ÎN APARATUL LOR DE PROMOVARE… PENTRU CĂ VERSYS 1000 NU A AVUT PARTE DE VÂLVA PE CARE CRED EU CĂ O MERITA, ATUNCI CÂND A FOST LANSATĂ ACEASTĂ  A DOUA GENERAȚIE A MODELULUI.

Am însă o teorie care ar putea explica strategia, sau mai bine zis lipsa unei strategii a celor de la Kawasaki când vine vorba de Versys 1000: se tem că și-ar „canibaliza“ propria familie. Dotat fiind cu același motor de 1043 cmc care echipează modelul sport-touring Z1000SX, dar având o poziție mult mai confortabilă, o suspensie mai blândă și o autonomie mai mare, Versys ar putea lăsa Z-ul fără clienți. La fel și în cazul lui  ZZR 1400 – chiar dacă nu se apropie de performanțele… hyper ale celei mai rapide „locomotive“ pe două roți, Versys este mai

manevrabil, mai confortabil și (din nou) are autonomie mai mare. Așadar, pentru a nu „da la gioale“ suratelor sale cărora clientela le-a mai îmbătrânit și ar dori ceva mai comod, Versys a fost lăsat în anonimat, aproape ca și cum ar fi fost ținut secret. Firește, presa moto internațională l-a inclus în comparativele din clasa touring / adventure, unde s-a confruntat cu adversari ca Ducati Multistrada și BMW S1000XR, dar Versys nu a putut câștiga aceste teste din cauza unui handicap de 40 CP, a lipsei unei suspensii gestionate electronic, a absenței unor gadget-uri ca quick-shifter-ul și a unei dotări mai bogate în serie.

Dar, la majoritatea celorlalte capitole, Gândacul Spațial Verde – așa cum l-a poreclit fotograful nostru – se află pe picior de egalitate cu rivalii săi din clasă. Este clar că încă niște cai în plus sau montarea unei suspensii inteligente nu ar fi fost probleme pentru Kawasaki, care însă a dorit să scoată cât mai mult din platforma tehnică de 1043 cmc fără să urce în zona de preț Premium. În plus, „Echipa Verde“ nu pare să-și dorească să aibă un cuvânt greu de spus în această clasă, rămânând un constructor axat pe superbike și pe super-naked. Iată de ce Versys 1000 este propus de importator la prețul de 12.000 Euro cu TVA inclus și cu 4 ani garanție. Dar cum este?!? Este mare… Din toate punctele de vedere, este o motocicletă impunătoare și cu kilograme pe măsură – 250 la număr. La manevrele de pe loc, acestea se simt, însă nu cât să fie în afara zonei de confort a celor familiarizați cu astfel de „crucișătoare“ ale șoselelor. Toate sunt înalte și grele când le ridici de pe cric. La Versys, rezervorul de 21 de litri – răspunzător de autonomia excelentă – este amplasat destul de sus în cadru și își face simțită greutatea, presupunând un plus de atenție la manevrele de pe loc. Însă odată pusă în mișcare, motocicleta devine neutră, stabilă și manevrabilă.

Poziția la ghidon este fără cusur pentru un rider de înălțimea mea – 1,83 m – iar înălțimea șeii, de 840 mm, nu mi-a pus probleme în a pune tălpile pe sol. Șaua este fermă și totuși confortabilă, oferind o bună susținere la drum lung. Nu m-ar fi deranjat să fie o idee mai moale, însă eu spun acest lucru despre majoritatea șeilor, pentru că sunt lipsit de propria „capitonare“ posterioară. Protecția la vânt mi-aș fi dorit-o mai bună, pentru că este mediocră. Chiar și parbrizul opțional – mai înalt – nu a reușit să mă apere de vânt cât mi-aș fi dorit începând cu 150 Km/h, însă am fost mulțumit să constat că nu m-a lovit nicio turbulență laterală sau din spate, așa cum se întâmplă la unele motociclete din această clasă. La viteza legală de 130 K/h (pe autostradă) se poate merge însă în regim de croazieră fără ca vântul să-și facă simțită prezența prea mult. Ce m-a uimit din prima clipă la Versys 1000 a fost livrarea excelentă a cuplului motor. Renunțând la 20 dintre caii putere dezvoltați de acest motor pe Z1000SX, inginerii au creat o curbă de cuplu – maxim 102 Nm – pe care poate să o invidieze orice proiectant de propulsoare.

Încă de la 2500 rpm, motocicleta trage viguros, mult peste așteptări, iar acest val de cuplu ajunge la amploarea maximă la 7500 rpm, când puterea se apropie deja de valoarea ei de top, de 120 CP la 9000 rpm. Este așadar un agregat exploatabil practic la orice turație, care poate fi  chiar sălbatic dacă răsucești manșonul cu bărbăție. Astfel iese la rampă ADN-ul său inconfundabil de Kawasaki – chiar dacă este un tourer, puțină „isterie“ pe ici pe colo nu strică. Și pot spune că datorită caracterului unic al acestui motor vânos nu am simțit nicio clipă lipsa unor cai putere în plus. Pur și simplu, oricând aveam nevoie de mai mult răsuceam de manșon, iar motorul livra cu promptitudine. Cuplat la una dintre cele mai rafinate cutii de viteze mecanice din câte am testat vreodată – împreună cu un ambreiaj anti-hopping excelent – propulsorul lui Versys livrează o experiență sport-touring incitantă și relaxantă totodată. Poți face cruising liniștit la turații joase, fără vibrații și cu un consum redus, sau poți ataca traficul în mod războinic, moment în care distanțele se reduc instantaneu iar urletul eșapamentului la 9000 rpm este seducător și neașteptat pe un tourer.

Dar e Kawasaki… Toate aceste calități ale agregatului de 1043 cmc nu ar fi servit la nimic dacă ciclistica nu ar fi fost una pe măsură. Fără să aibă pretenția de a fi agilă ca un Z1000 – dată fiind înălțimea și greutatea suplimentare – Versys este o motocicletă cu o manevrabilitate surprinzătoare, căreia parcă îi priesc virajele luate cu o viteză cât mai mare. Este mult mai plăcută „în forjă“ pe serpentine decât la o plimbare liniștită, poate și pentru că nu te aștepți la asta de la ditamai utilajul. Ca să vă faceți o idee despre ce vorbesc, din șaua lui Verys poți vedea acoperișul microbuzelor… Iată de ce am fost fermecat de ușurința cu care se lasă pe viraje, de stabilitatea pe care o are la unghiuri de înclinare mari și mai ales de lipsa de efort cu care am ridicat-o din curbe. Sigur, kilogramele se simt și vorbim de un balet elegant, nu de treceri bruște de pe o parte pe alta în stil „șicană“, însă este mult mai manevrabilă decât ar îndreptăți-o în teorie gabaritul și greutatea.

Cât despre suspensie, denivelările asfaltului nu par să o tulbure câtuși de puțin, chiar dacă sunt pronunțate și le întâlnești chiar pe mijlocul unui viraj. Mi s-a întâmplat de mai multe ori în decursul testului de pe Valea Doftanei să întâlnesc șanțuri, gropi și diferențe de nivel în plin viraj, fie în urcare fie la coborâre și am crezut că am încurcat-o. Dar, deși eram suficient de înclinat pe viraj încât să mi se aprindă becul de alarmă personal, suspensia lui Versys a absorbit totul cu fermitate și cu un sentiment de siguranță care m-a dus cu gândul la sutele de ore petrecute de inginerii de la Kayaba la calibrarea amortizoarelor, astfel încât noi riderii să rămânem întregi și nevătămați. Parcă nu poți să-i greșești cu nimic acestei suspensii, care este fermă, aproape sportivă chiar, însă are suficientă elasticitate și cursă pentru a prelua aproape orice denivelare a asfaltului, fără a pierde din precizia traiectoriei în acest timp. Alte suspensii oferă confort cu compromisul exactității trasei, însă nu este cazul aici.

Așa că pot spune că Versys 1000 este una dintre cele mai potrivite motociclete pentru a parcurge cu viteză dar în siguranță și confort un traseu cu infrastructură neglijată ca Valea Doftanei. În plus, atât furca inversată de 43 mm cât și amortizorul sunt complet reglabile, însă în afara preload-ului pe spate atunci când aveți pasager și/sau bagaje, nu vă recomand să schimbați setările de fabrică. Nu pot să nu recunosc contribuția la competența motocicletei a excelentelor pneuri cu care este dotată standard: Bridgestone T30R (120 față/180 spate). Încrederea mea în aceste gume este 110% după ce le-am chinuit în fel și chip la un track-day pe circuitul Motorpark în șaua unui BMW S1000XR și pe uscat și pe ploaie. T30-urile nu m-au dezamăgit nici de data aceasta și mi-au dat încredere să exploatez Versys-ul cu agresivitate, ceea ce a părut să-i placă: controlul tracțiunii nu a intrat în funcțiune nici măcar o dată pe viraje, nici când am deschis gazul mai brusc pe ieșire. Motocicleta a rămas stabilă, ascultătoare și fidelă traiectoriei.

Pentru a provoca electronica să intre în funcțiune a trebuit să fiu „cioban“ cu manșonul de accelerație, dar intervenția aclistica nu ar fi fost una pe măsură. Fără să aibă pretenția de a fi agilă ca un Z1000 – dată fiind înălțimea și greutatea suplimentare – Versys este o motocicletă cu o manevrabilitate surprinzătoare, căreia parcă îi priesc virajele luate cu o viteză cât mai mare. Este mult mai plăcută „în forjă“ pe serpentine decât la o plimbare liniștită, poate și pentru că nu te aștepți la asta de la ditamai utilajul. Ca să vă faceți o idee despre ce vorbesc, din șaua lui Verys poți vedea acoperișul microbuzelor… Iată de ce am fost fermecat de ușurința cu care se lasă pe viraje, de stabilitatea pe care o are la unghiuri de înclinare mari și mai ales de lipsa de efort cu care am ridicat-o din curbe. Sigur, kilogramele se simt și vorbim de un balet elegant, nu de treceri bruște de pe o parte pe alta în stil „șicană“, însă este mult mai manevrabilă decât ar îndreptăți-o în teorie gabaritul și greutatea. Cât despre suspensie, denivelările asfaltului nu par să o tulbure câtuși de puțin, chiar dacă sunt pronunțate și le întâlnești
chiar pe mijlocul unui viraj. Mi s-a întâmplat de mai multe ori în decursul testului de pe Valea Doftanei să întâlnesc șanțuri, gropi și diferențe de nivel în plin viraj, fie în urcare fie la coborâre și am crezut că am încurcat-o.

Dar, deși eram suficient de înclinat pe viraj încât să mi se aprindă becul de alarmă personal, suspensia lui Versys a absorbit totul cu fermitate și cu un sentiment de siguranță care m-a dus cu gândul la sutele de ore petrecute de inginerii de la Kayaba la calibrarea amortizoarelor, astfel încât noi riderii să rămânem întregi și nevătămați. Parcă nu poți să-i greșești cu nimic acestei suspensii, care este fermă, aproape sportivă chiar, însă are suficientă elasticitate și cursă pentru a prelua aproape orice denivelare a asfaltului, fără a pierde din precizia traiectoriei în acest timp. Alte suspensii oferă confort cu compromisul exactității trasei, însă nu este cazul aici. Așa că pot spune că Versys 1000 este una dintre cele mai potrivite motociclete pentru a parcurge cu viteză dar în siguranță și confort un traseu cu infrastructură neglijată ca Valea Doftanei. În plus, atât furca inversată de 43 mm cât și amortizorul sunt complet reglabile, însă în afara preload-ului pe spate atunci când aveți pasager și/sau bagaje, nu vă recomand să schimbați setările de fabrică.

Nu pot să nu recunosc contribuția la competența motocicletei a excelentelor pneuri cu care este dotată standard: Bridgestone T30R (120 față/180 spate). Încrederea mea în aceste gume este 110% după ce le-am chinuit în fel și chip la un track-day pe circuitul Motorpark în șaua unui BMW S1000XR și pe uscat și pe ploaie. T30-urile nu m-au dezamăgit nici de data aceasta și mi-au dat încredere să exploatez Versys-ul cu agresivitate, ceea ce a părut să-i placă: controlul tracțiunii nu a intrat în funcțiune nici măcar o dată pe viraje, nici când am deschis gazul mai brusc pe ieșire. Motocicleta a rămas stabilă, ascultătoare și fidelă traiectoriei. Pentru a provoca electronica să intre în funcțiune a trebuit să fiu „cioban“ cu manșonul de accelerație, dar intervenția a fost subtilă, aproape intuitivă și nu mi-a stricat deloc fluiditatea trasei. Apropos, KTRC-ul (Kawasaki Traction Control) are 4 setări, iar motorul beneficiază de 2 hărți de putere. Frânele lui Versys sunt puternice și dozabile și, chiar dacă nu au forță „de superbike“ ca la unii concurenți, nu am vreun reproș să le fac.

ABS-ul este în standard. În față sunt două „rotoare“ petalate de 310 mm și etriere cu 4 pistonașe iar în spate un disc de 250 mm și etrier cu un singur pistonaș. Ajungând la un capitol foarte important pentru amatorii de touring pe distanțe lungi, cel al autonomiei, îi informez cu plăcere pe aceștia că în șaua lui Versys 1000 se vor putea apropia de cifra magică de 400 Km făcuți cu un plin. În decursul testului nostru, care nu a fost făcut în cea mai docilă manieră – din contră – consumul mediu afișat a fost de 5,7 l/100 km. Alte lucruri importante pentru hoinari sunt dotările suplimentare, cele despre care spuneam că la concurenții „premium“ vin ca dotări standard. Ei bine, și pe Versys 1000 puteți avea parte de genți laterale de 28 de litri, de topcase și de tank-bag, de manșoane încălzite, de proiectoare, protecții de cadru, protecții de mâini, priză de 12V, etc… Toate acestea pot fi achiziționate individual sau ca parte a unor pachete de dotări concepute de Kawasaki.

Cel mai scump (și cel mai complet) astfel de pachet costă 2300 Euro cu TVA inclus, ridicând prețul total al motocicletei la 14.300 Euro cu tot cu TVA. Așadar, Versys 1000, așa „secret“ cum a fost ținut de Kawasaki, bifează fără probleme toate căsuțele de pe lista consumatorilor de aventură pe două roți, în afară de cea a incursiunilor în offroad care, haideți să fim cinstiți, reprezintă un minus doar pentru un procent infim de cumpărători. Restul vor putea parcurge cei 500 de metri de potecă sau drum forestier până la cabana preferată și pe pneurile și suspensiile cu care vine echipată motocicleta din fabrică. Nu în ultimul rând, la capitolul calități de pe lista mea figurează și designul. Versys este în ochii mei o motocicletă frumoasă, ceea ce este lucru rar în clasa adventure/touring. Motocicletele Ka wasaki sunt importate în România de United Motors –  www. unitedmotors.ro