Test Honda CB1000 R+

Adrian Cobzasu17 octombrie 20193 min.67

Piața motocicletelor s-a schimbat foarte mult în ultimii ani și se remarcă o tendință tot mai clară către crossover și maxienduro. Până la urmă, cu multe dintre ele se poate face și o vizită la circuit, se vor descurca cu brio. Sportivele de un litru, care erau folosite în proporție de 90%, poate chiar mai mult dacă e să fim realiști, doar pe stradă, au evoluat și au căpătat atât de multă putere încât limitele lor sunt prea departe ca să le poți exploata în voie fără a merge la pistă.

Mai există însă o categorie de clienți care nu pun atât de mult accent pe confort și protecția la vânt oferită de carene și parbriz. Lor le surâd motocicletele cu motor puternic și ciclistică agilă, iar dacă se întâmplă să aibă și elemente împrumutate de la vreo surată sport, cu atât mai bine. Din acest motiv constructorii încă dezvoltă (vezi recentul Suzuki Katana) și scot pe linia de producție naked-uri cu steroizi, miare care se învârt în jurul a 150 CP și te lasă să te iei piept în piept cu vântul și cu virajele.

[sliders_pack id=”54331″]

Tradiție și concurență

Prin anii ‘80 Honda lansa CBX, un maxi naked cu un motor cu 6 cilindri în linie care livra puțin peste 100 CP. În acele vremuri era un fel de navă spațială. În 2008 își făcea debutul pe stradă CB1000 R, o variantă îmblânzită a FireBlade-ului, echipată cu o basculă monobraț. Concurența a devenit tot mai acerbă în timp și motocicletele puternice de toate felurile s-au înmulțit, așadar Honda a adus la zi acest model. Același motor, ales pentru cuplu în zona medie datorită cursei relativ lungi a pistoanelor, dezvoltă la modelul actual 145 CP.

Dintre toate modificările, designul diferă cel mai mult. Prima a mizat pe un look futurist cu acel far tăios dar, cea lansată în 2018 interpretează mult mai elegant tema și o îmbogățește cu accente retro. Neo Sports Cafe este stilul pe care îl vedem aici, dominat în principal de farul LED. CB1000 R+ este diferită de versiunea de bază și este simplu de recunoscut datorită elementelor de aluminiu periat, cu aspect striat. Tehnic, are în plus quickshifter (funcționează în ambele sensuri) și mânere încălzite.

Familiar

Odată ajuns în șaua Honda CB1000 R+ ai impresia că ai condus-o dintotdeauna. Un 4 în linie care merge perfect rotund, și fără vibrații notabile până în 4.000 rpm, un sunet plin și un quickshifter precis. Este agilă peste măsură în plimbările cotidiene, oferă o șa destul de moale și filtrează bine denivelările, dar se încălzește și degajă prea multă căldură pentru a fi o citadină veritabilă. Agilitatea m-ar putea contrazice în orice moment.

Honda CB1000 R+ are, alături de indicatorul clasic cu cifre, și un martor luminos cu nuanțe diferite pentru fiecare treaptă selectată.

Ieșiți din oraș și arătați-i una, două curbe și va știi să vă pună un zâmbet pe față. Nu cere strictețea unei sportive pur sânge și e plăcut de pilotat. Împinsă ușor spre limită, mi-ar fi plăcut o furcă ceva mai fermă la schimbări bruște de direcție. Frânele sunt eficiente și au o dozare precisă.

[sliders_pack id=”54338″]

Odată trecută de 6.000 rpm începe să scoată un urlet prelung și să stea pe vârfuri, gata în orice moment de un eventual sprint. Datorită rapoartelor bine etajate îți va lăsa mereu impresia că tot ce vrea este să rearanjeze asfaltul. Accelerația încă are acel stigmat Honda, acționarea on/off, chiar dacă este mult mai fin și mai controlabil decât la alte modele. Are Trottle by Wire (TBW) cu trei moduri de condus (Rain, Standard, Sport) care schimbă alimentarea, frâna de motor și controlul tracțiunii. Puterea controlabilă este unul dintre principiile după care se ghidează constructorul japonez.

Honda CB 1000 R+ este la înălțime de fiecare dată și în compania ei te vei simți ca într-un carusel din care nu vei mai dori să cobori.