PENTRU A TE BUCURA CU ADEVĂRAT DE O CĂLĂTORIE ÎN ȘAUA UNUI HARLEY-DAVIDSON DIN GAMA TOURING ESTE NECESAR SĂ AI O ANUMITĂ STARE DE SPIRIT ȘI SĂ FII POSESORUL UNEI PREȚIOASE DOZE DE MATURITATE ÎN ALE MOTOCICLISMULUI. ȘI MAI TREBUIE SĂ FII UN «BIG BOY», PENTRU CĂ CELE MAI MARI HARLEY-URI SUNT PENTRU CEI CU STATURĂ IMPUNĂTOARE ȘI MEMBRE PUTERNICE.
Iar pentru a povesti despre senzațiile trăite în respectiva călătorie îți trebuie din nou acea stare de spirit, plus un bar unde se ascultă Rock ca locație, un pahar de bourbon de Kentuky în mână și neapărat un public pasionat de legende americane. Pentru că vei avea destule de povestit dacă vei devora kilometri „fără număr“ în șaua unui Big Twin Harley. Street Glide Special, cu nume de cod FLHXS (doar pasionații adevărați pot ține minte așa ceva), este cel mai „hotrod“ dintre Touring-urile Harley, având un stil vădit agresiv, de crucișător al șoselelor. Atitudinea motocicletei se reflectă asupra riderului, care va alege de îndată Rock FM din lista afișată pe ecranul color al sistemului de infotainment. Viteza de deplasare va fi mare, iar manevrarea „utilajului“ va fi bărbătească –
altfel nici nu se poate la 361 Kg la gol. Și cu toate acestea, starea de spirit indusă va avea nu doar o generoasă componentă de invincibilitate
, dată de mușchii steroidizați ai V2-ului de sub tine, ci și una de serenitate, adusă de confortul în șa, de ambianța muzicală de înaltă fidelitate care te însoțește la drum și de protecția la vânt demnă de un cabriolet. Așadar, odată instalat la ghidonul unui Street Glide Special, vei fi cuprins de starea de „je m’en fiche“ cum zic francezii, sau „mă doare la patină“ cum zicem noi. Acestea erau sentimentele mele după primii kilometri făcuți într-una dintre ultimele zile frumoase ale acestei toamne, cu noul motor 107 Milwaukee Eight duduind harnic sub mine, cu Bon Jovi urlând în boxe și cu frigul pus pe pauză grație carenei „Batwing“ generoase și cu de
flector de vânt acționat de la un buton. Mă bucuram pur și simplu de drum, un drum pe care îl parcurgeam la viteză mare și nici măcar nu-mi dădeam seama. Copacii defilau nebuni pe stânga și pe dreapta, dar eu mă aflam într-o „bulă“ de calm și relaxare, în care solo-ul de chitară al lui Richie Sambora era acompaniat de basul tipic Harley al eșapamentului. Probabil locuitorii satelor din jurul Bucureștiului prin care am trecut s-au gândit că am venit special să le tulbur liniștea, dar eu eram doar… în modul «Glide», pluteam netulburat către nicio destinație anume. Și îmi dădeam seama că am început să înțeleg de ce prietenii mei din clubul HOG (Harley Owners Group) zâmbeau cu tâlc și cu ironia celor care știu ceva în plus atunci când îi necăjeam în
glumă, întrebându-i de ce la place să circule cu vapoarele pe șosea.
Acum înțelegeam perfect, acum știam și eu ceva în plus. Și miam dat seama că, deși nu sunt un fan Halrey-Davidson (sau măcar al cruiserelor în general), nu a fost niciunul dintre cele peste 10 modele pe care le-am condus în ultimii 10 ani care să nu-mi fi placut – odată ce i-am înțeles spiritul – și căruia să nu-i fi descoperit un farmec aparte, fie că e vorba de XR-ul 1200 cu care mi-am tocit sliderele pe circuit, de Sportster-ul cu care m-am strecurat prin trafic sau de VRod-ul căruia i-am hârjâit scărițele de asfalt pe Cheia. Toate mi-au rămas în minte ca amintiri plăcute, cu calitățile și defectele lor. La fel și Street Glide Special, care mi-a oferit exact călătoria de plăcere de care aveam nevoie pentru a înțelege conceptul de touring „All American“.
În cazul lui Street Glide Special însă, lista de minusuri (considerate de mine minusuri) s-a scurtat considerabil față de generațiile pre-Milwaukee Eight. Vibrațiile motorului la relanti, pe care le-am considerat întotdeauna prea prezente, au fost reduse până la nivelul la care doar imprimă caracter, fără mi se mai pară iritante (harley-iștii pursânge le consideră parte a tradiției și nu s-ar lipsi de ele în ruptul capului). Noul motor de 1745 cmc răcit cu aer și ulei vibrează cu 75% mai puțin decât Big Twinul dinaintea lui, grație unei arhitecturi moderne cu 4 supape și două bujii pe fiecare cilindru și cu ar
bore de contrabalansare. Actuala generație de propulsoare „respiră“ cu 50% mai bine livrând, în consecință, cu 11% mai mult cuplu decât Twincam-urile pe care înlocuiesc. Iar acest lucru se simte din belșug. Motorul trage cu forță sporită pe toată plaja de turație, cuplul suveran fiind omniprezent. Pentru depășiri, rareori ai nevoie de trepte inferioare, iar vitezele mari sunt surprinzător de ușor de atins de către o motocicletă atât de… multă. În plus, la turații foarte joase, unde înainte apăreau vibrații la aplicarea gazului din lipsă de Newtoni/metru, acum avem o livrare mult mai fluidă, semn că forța motorului este dezvoltată mai devreme. Milwaukee Eight livrează în lumea reală tot ceea ce promite pe hârtie, inclusiv duduitul atât de îndrăgit de Halrey-iști. Turația de relanti a fost coborâtă de la 1000 rpm la 850 de rpm iar sunetul eșapamentului este mai „old-school“ decât al Twincam-ului.
Zgomotul mecanic al angrenajelor interne este mai redus, pentru că singura axă cu came antrenată de un lanț zornăie mai puțin si este și mai ușoară. Tot pentru a lăsa eșapamentul netulburat pe post de solist în melodia V2-ului, zgomotul admisiei a fost redus din proiectarea filtrului și a traseului aerului către cilindri. O altă zonă în care modelul a fost îmbunătățit este cea a comenzilor ambreiajului și frânei. În continuare îți trebuie o mână puternică pentru a controla ambreiajul, dar noul sistem hidraulic Slip & Assist este simțitor mai ușor de acționat decât la generația precedentă. Așa că nu vei mai ajunge acasă cu febră musculară la 
antebrațul și degetele mâinii stângi, ci doar cu ceva disconfort în acele zone, dacă nu ești obișnuit cu operarea Big Twin-ului. Iar dacă nu ești obișnuit, înseamnă că nu ești un „big boy“… și atunci ce cauți în șaua unui Street Glide ?!? La fel și în cazul frânelor: dacă nu le acționezi bărbătește, nu vei obține rezultatul dorit, însă noul sistem Brembo este mult mai eficient decât „opritoarele“ de până acum, frânând cu autoritate cele 300+ Kg ale crucișătorului. În plus, frânele sunt combinate acum – dacă acționezi fața frânează și spatele și viceversa. Ca la orice Harley-Davidson, spatele – nu fața – este principala frână. ABS-ul este, firește, standard. Dar cel mai impresionant salt calitativ la gama Touring a fost făcut la capitolul suspensii.
Cu toate că amortizoarele acestei famillii au fost mereu cele mai confortabile din ce oferea Harley, au existat și minusuri, cum ar fi răspunsul sub așteptări al furcii pe denivelările mici și repetate – traduse în ghidon ca vibrații neplăcute – și dificultatea de a regla (cuo pompă specială) preîncărcarea amortizoarelor cu aer de pe spate. Ei bine, la modelul 2016, noua furcă Showa cu sistem „dual bending valve“ este cu multe clase peste precedenta, chiar dacă problema micilor denivelări nu a fost rezolvată chiar 100%. Amortizoarele spate sunt acum hidraulice,cu emulsie, iar reglajul lor se face cu o cheie fixă din trusa de scule. Per ansamblu, noua suspensie face din Street Glide Special o motocicletă mult mai stabilă pe viraje, mai ușor de înclinat și de redresat și mai confortabilă per ansamblu. Manevrabilitatea la viteze medii și mari este surprinzător de bună pentru proporțiile și masa motocicletei, mulțumită și unui centru de greutate foarte coborât. La viteze mici și la manevrele pe loc trebuie puțină atenție și o atitudine de dominare a „fierului“, pentru că kilogramele se simt, nu e de joacă.
În ceea ce privește dotările ce țin de con
fort și chiar de… lux, ai la dispoziție tot ce-ți poți dori pentru o călătorie „in style“. Carena frontală Batwing adăpostește ceasuri de bord care livrează informații complete, inclusiv treapta de viteză în care rulezi, un sistem de infotainment – cu navigație și integrare pentru telefonul mobil – cu ecran mare, color, demn de un automobil premium și difuzoare de mari dimensiuni care livrează un sunet puternic și clar. Sistemul audio BOOM! Box 6.5 GT a fost surpriza zilei pentru mine – de unde și volumul mare la care Rock FM-ul a dat concert din mers.
A fost pentru prima dată când am ascultat muzică mergând cu motocicleta și recunosc că în șaua lui Street Glide Special mi s-a părut foarte potrivit să consum kilometri dând din cap pe ritmurile difuzate în eter de fratele Hrubaru. Altfel, tacâmul nu ar fi fost complet. A fost în perfectă concordanță cu acea stare de spirit pe care o dobândești, inevitabil, doar la ghidonul unui Big Twin H-D. FLHXS Street Glide Special poate fi achiziționat de la Harley-Davidson București, la prețul de 27.660 euro cu TVA inclus.
Comentați?