În Indonezia, MotoGP nu este o sărbătoare pentru toată lumea. Mai ales pentru zecile de familii indigene forțate de autoritățile locale să-și părăsească casele în schimbul unei compensații modeste.
În timp ce Marc Marquez se pregătește să sosească în Lombok ca campion mondial – după ce a egalat cele șapte titluri ale lui Valentino Rossi cu victoria sa din Japonia – există persoane pe insula indoneziană care nu au prea multe motive de sărbătoare. Senum, un fermier în vârstă de 47 de ani, a fost evacuat de două ori de pe terenul său. Prima dată a fost în 2018, când au sosit buldozerele. „Ne-au tratat ca pe niște câini și găini. Sunt niște hoți”, declară el fără menajamente pentru Agence France Presse.
Povestea lui este aceeași cu a zeci de familii indigene Sasak care locuiau în zona ocupată acum de circuitul Mandalika, care a revenit în calendarul MotoGP în 2022, după o absență de 25 de ani din Indonezia. Pista de 4,31 km este situată în stațiunea balneară Kuta, centrul unui mega-proiect turistic pe care guvernul ar dori să-l pună în concurență cu mai faimoasa Bali.
PROMISIUNI NERESPECTATE ȘI SALARII DE FOAMETE
Lui Senum i s-a promis o despăgubire de 10 milioane de rupii (aproximativ 600 de lire sterline) pentru terenul care a ajuns sub asfaltul pistei de rulare. O sumă deja ridicolă în comparație cu valorile pieței. Dar în final? I-au dat doar trei milioane. „A trebuit să fug pentru că mi-era frică. Nu vreau să mor în mod stupid”, explică el.
Cazul său nu este unul izolat. Din cele 124 de familii care locuiau în zonă, majoritatea au fost forțate să plece sau s-au mutat. Doar 44 au rămas, luptând în continuare pentru ceea ce le aparține de drept. Ca Sibawahi, 56 de ani, tâmplar și fermier: în 2021, poliția și soldații i-au luat aproape patru hectare de teren plantat cu palmieri de cocos. Autoritățile susțin că părinții lui, acum decedați, vânduseră terenul. Dovezi? Niciuna. Despăgubiri? Încă așteaptă.
UMBRA EVACUĂRILOR
Proiectul Mandalika a fost puternic susținut de fostul președinte Joko Widodo, care a desemnat zona ca zonă economică specială. Cifrele oficiale indică faptul că au fost create 3.000 de locuri de muncă pentru populația locală. Cu toate acestea, realitatea de pe teren este cu totul alta. În iulie anul acesta, noi evacuări au lăsat peste 2.000 de persoane fără principala lor sursă de venit. În august, experții Națiunilor Unite și-au exprimat „alarmarea” față de presupusele intimidări și utilizarea forței, avertizând cu privire la „comunitățile care trăiesc în frică”.
Unii protestează în jurul pistei și în fața birourilor guvernatorului. Alții, precum Senum, se simt „ca o vacă legată într-o cușcă”: unii locuitori se plâng că nu pot nici măcar să vândă produse turiștilor în weekendurile de curse și sunt obligați să ceară permisiunea pentru a părăsi casele lor. Trebuie spus că nu toată lumea consideră circuitul o tragedie. Suman, o gospodină din zonă, a acceptat 15 milioane de rupii pentru a părăsi casa închiriată situată lângă ceea ce este acum o curbă a pistei. „Când au început lucrările, era prea multă confuzie. Sunt recunoscătoare că m-am mutat”, spune ea. Dar pentru Senum și mulți alții, jocul continuă. „Plătiți-ne cum se cuvine și dați-ne demnitatea înapoi”, cere el, în timp ce un excavator continuă să distrugă ceea ce odată era pământul său. „Dacă vor să continue construcția, trebuie mai întâi să ne rezolve problema.”
ITDC, compania de stat care gestionează dezvoltarea complexului, a susținut întotdeauna că terenul achiziționat este „curat și în ordine” și că compania „respectă drepturile comunității”. Dar solicitările de comentarii din partea AFP au rămas fără răspuns. La fel ca cele ale familiilor care încă așteaptă dreptate, în timp ce motocicletele MotoGP vâjâie pe pistă.
Comentați?