Conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran reaprinde tensiunile pe piețele energetice. Petrolul și gazele se scumpesc, iar temerile legate de inflație și prețul carburanților revin în prim-plan. Dar care vor fi efectele concrete asupra motocicletelor, scuterelor și cererii din Europa?

Războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran poate duce la creșterea prețului benzinei? Și, mai ales, vor exista consecințe pentru cei care vor să cumpere o motocicletă sau un scuter în următoarele luni? Escaladarea militară din Golful Persic a provocat deja o creștere puternică a prețurilor petrolului și gazelor, reaprinzând temerile legate de inflație și costul vieții. Totuși, pentru piața vehiculelor pe două roți scenariul este mai complex și – cel puțin deocamdată – mai puțin alarmant decât în perioada crizei de după pandemie.

Iată ce se întâmplă cu adevărat și ce efecte concrete ar putea avea conflictul asupra carburanților, prețurilor și cererii de motociclete în Europa.

SITUAȚIA ACTUALĂ

Conflictul militar în desfășurare dintre Statele Unite/Israel și Iran a avut repercusiuni puternice asupra piețelor energetice globale, cu implicații semnificative pentru fluxurile de petrol și gaz, în special prin Strâmtoarea Hormuz. Pe măsură ce situația evoluează, durata și intensitatea conflictului vor fi factori esențiali în determinarea scenariului energetic pe termen scurt.

Strâmtoarea Hormuz, un punct nevralgic pentru comerțul energetic mondial, și-a redus practic activitatea din cauza conflictului. Această rută maritimă strategică, prin care sunt exportate aproximativ 14 milioane de barili de petrol brut pe zi, 5–6 milioane de barili de produse petroliere rafinate și 115 miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat (GNL), se află acum într-un blocaj.

Repercusiuni puternice s-au văzut și pe piețele financiare și ale materiilor prime. În primul rând, prețul gazului a crescut cu aproape 40%. Creșteri importante au fost înregistrate și la petrol, în timp ce bursele europene au scăzut, în unele cazuri puternic, cu peste 300 de miliarde de euro șterse din capitalizarea totală. Însă vântul războiului din Golf a inflamat mai ales piața metanului, care a închis la Amsterdam cu o creștere de 39%, până la 44,5 euro/MWh, cu un maxim zilnic de 49 euro, niveluri nemaivăzute din octombrie 2022. Creșterile provocate de atacul asupra Teheranului au fost amplificate de anunțul QatarEnergy, care a suspendat producția de gaz natural lichefiat după atacul asupra instalației sale de la Ras Laffan, cea mai mare din lume.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU PREȚUL CARBURANȚILOR

Prima îngrijorare este că războiul în curs ar putea duce la creșterea prețurilor la pompă. Totuși, analiștii sunt prudenți în această privință. „Fluxurile de petrol nu vor suferi întreruperi semnificative, iar actuala backwardation puternică din curba futures ar trebui să înceapă să se reducă odată ce Statele Unite își vor opri campania”, spune Kerstin Hottner, Head of Commodities la managerul de investiții Vontobel. Tradus din limbaj financiar, piața materiilor prime recompensează în prezent mult mai mult vânzarea imediată decât vânzarea în viitor – iar această diferență de preț ar trebui să înceapă să se reducă. Imaginați-vă că vreți să cumpărați petrol (sau grâu, sau aur). Astăzi prețul este mult mai mare decât cel pe care piața îl estimează peste 6 sau 12 luni. Această situație se numește backwardation – un termen tehnic care arată că prezentul valorează mult mai mult decât viitorul. De obicei, acest lucru apare când există o cerere foarte mare imediată sau o lipsă temporară de produs. Pe scurt, piața se așteaptă ca tensiunile actuale să se reducă și ca prețurile să devină mai echilibrate în timp.

ADEVĂRATUL RISC: CREȘTEREA INFLAȚIEI

Pe acest front apar îngrijorările cele mai serioase. Un război prelungit în Orientul Mijlociu ar putea provoca un „vârf” semnificativ al inflației în zona euro și ar putea reduce creșterea economică. Acest lucru a fost declarat de Philip Lane, economistul-șef al Băncii Centrale Europene, într-un interviu acordat Financial Times. „Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a fost unul dintre principalele scenarii de risc monitorizate de BCE”, a explicat el. În decembrie 2023, personalul Eurosistemului a publicat o analiză de scenariu care indica un posibil „spike” al inflației generat de energie și o scădere puternică a producției, dacă conflictul ar duce la o reducere persistentă a aprovizionării energetice și la perturbări ale activității economice regionale. Impactul ar fi amplificat dacă această situație ar determina și o reevaluare a riscului pe piețele financiare. „În general, o creștere a prețurilor energiei pune presiune asupra inflației, mai ales pe termen scurt, iar un conflict de acest tip ar avea un impact negativ asupra activității economice”, a adăugat Lane.

DAR CRIZA COVID A FOST MAI GRAVĂ

Dacă ne limităm la piața vehiculelor pe două roți, zona în care au loc operațiunile militare nu afectează direct rutele maritime utilizate pentru transportul mărfurilor dintre China și Europa, adică traseul esențial pentru acest sector. Containerele – care transportă produse finite, dar și componente sau semifabricate asamblate ulterior în fabricile europene – tranzitează în mod normal Canalul Suez sau, în cazul unor eventuale probleme cauzate de extinderea conflictului, pot folosi ruta alternativă, mai lungă dar mai sigură, care ocolește Africa. Pentru sectorul motocicletelor și scuterelor, în acest moment nu sunt prevăzute probleme logistice majore. Tocmai logistica a fost unul dintre factorii care, în perioada de după pandemie, au făcut să explodeze costurile transportului maritim. Creșterile de atunci s-au transmis ulterior de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, ajungând în final să fie suportate și de clienți.